Campioana Gretel Bergmann, refuzată de Hitler la Jocurile Olimpice din 1936 de la Berlin

În 1936, Jocurile Olimpice de vară s-au organizat la Berlin, în Germania, coordonate fiind de Adolf Hitler, la acea vreme cancelar al Germaniei, funcție pe care o deținea încă de la 30 ianuarie 1933, după ce fusese numit de președintele Paul von Hindenburg. Consolidarea puterii lui Hitler și instaurarea unui regim totalitar au început atunci, odată cu numirea lui în funcția de cancelar, marcând dezvoltarea regimului său dictatorial asupra Germaniei naziste.

Jocurile Olimpice de Vară de la Berlin au fost marcate de controverse și asta din cauza faptului că Hitler a decis atunci să le ia evreilor dreptul de a se alătura competiției și, de asemenea, ceva intenții (dar nematerializate, până la urmă) având și cu sportivii afro-americani.

• Cum s-a vândut comuniştilor masonul şi marele scriitor Sadoveanu. Apoi a asistat impasibil la închiderea în…
• Lucreţiu Pătrăşcanu, comunistul care nu semăna deloc cu „parveniţii” din PCR

Gretel Bergmann, atletă evreică, s-a născut la 12 aprilie 1914, în Laupheim, Germania. A intrat în istoria sportului ca fiind una dintre cele mai bune sportive săritoare în înălțime, în special în anii 1930.

Deși de mică s-a remarcat la sport, participând apoi regulat în cadrul mai multor competiții locale și naționale, începând cu 1933, odată cu ascensiunea regimului nazist, i-a fost afectată semnificativ cariera atletică, confruntându-se cu persecuții și discriminări din ce în ce mai evidente. Naziștii au încercat să excludă atleții evrei de la participarea la evenimente sportive, inclusiv la competiții internaționale, demers care le-a reușit în 1936, odată cu Jocurile Olimpice de Vară de la Berlin.

Regimul nazist nu dorea ca un atlet evreu să reprezinte Germania pe scena internațională. În urma acestui episod, Gretel Bergmann a emigrat în Statele Unite pentru a scăpa de persecuția din Germania, acolo continuând să fie implicată în atletism, iar mai târziu devenind un kinetoterapeut apreciat.

Dar până la destinația sa finală, Statele Unite ale Americii, Gretel Bergmann a emigrat întâi în Anglia, după ce în aprilie 1933 a fost exclusă din clubul sportiv din care făcea parte. Descurajată, Gretel s-a refugiat în Anglia, în 1934 câștigând campionatul britanic la săritura în înălțime – o victorie care i-a dat speranțe pentru un loc în echipa olimpică britanică. Deși teoretic Gretel ar fi trebuit să fie în siguranță în Anglia, regimul nazist nu i-a dat pace nici după plecarea ei din Germania, amenințând-o și cerându-i să revină împreună cu familia în patria natală, pentru a se pregăti pentru Jocurile Olimpice. Cererea naziștilor vizavi de sportiva evreică a indus în eroare comunitatea sportivă din întreaga lume, deoarece prin participarea ei la pregătirile care au precedat Jocurile Olimpice, s-a popularizat ideea că sportivii evrei erau egali în ceea ce privește participarea și, prin urmare, li se permitea să concureze. Dar prin mișcarea respectivă, conducerea sportivă a Reichului spera într-o evitare a boicotului Jocurilor Olimpice, din partea SUA și a altor țări.

Dar realitatea era cu totul alta. Cu puțin timp înaintea startului Jocurilor Olimpice de la Berlin, conducerea sportivă a Reichului a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a împiedica orice evreu să participe. Deși a egalat recordul german la săritura în înălțime la 1.60 m, Gretel Bergmann calificându-se astfel pentru a concura la Olimpiadă, invocând un motiv neîntemeiat, conducerea a refuzat să îi permită participarea, locul ei rămănând gol și, în același timp, visul lui Bergmann de a cuceri aurul spulberându-se.

În 1937, Gretel Bergmann a emigrat în SUA, unde s-a căsătorit cu medicul Bruno Lambert, și unde și-a urmat pasiunea pentru sport. A cucerit titlul american la săritura în înălțime în 1937 și 1938, precum și titlul la aruncarea greutății, în 1937. Și-a schimbat numele în Margaret Lambert și a locuit în Queens, New York City, până la finalul vieții. Gretel Berhmann a murit la vârsta de 103 ani, la 25 iulie 2017. Bergmann a primit cetățenia americană în 1942 și nu s-a întors în Germania până în 1999.

„Nu-i mai urăsc pe toți nemții, deși i-am urât mult timp. Și sunt conștientă de faptul că mulți germani încearcă să repare greșelile cât de bine știu. Și nu cred că tinerii din Germania ar trebui să fie trași la răspundere pentru ceea ce au făcut bătrânii lor”.

Abia după 60 de ani de la momentul exluderii sale din competițiile Jocurilor Olimpice de la Berlin din 1936, reprezentanții sportului german au încercat să repare nedreptățile din trecut. Walther Tröger, președintele Comitetului Național Olimpic, i-a invitat pe Margaret Lambert și pe soțul ei să se alăture CNO german în calitate de oaspeți de onoare la Jocurile Olimpice de vară din Atlanta, în 1996. Trei ani mai târziu, Margaret a vizitat Germania – pentru prima dată după plecarea ei de mai bine de 60 de ani. A primit Premiul Georg-von-Opel la Frankfurt am Main și a participat la inaugurarea stadionului Gretel-Bergmann din Laupheim, orașul său natal. În 1996, a fost inclusă în National Jewish Sports Hall of Fame, iar în 2009, Asociația germană de atletism a înscris recordul ei de săritură în înălțime în palmaresul său.

Surse:

https://www.olympedia.org/athletes/1800000

https://www.nytimes.com/2017/07/25/sports/olympics/margaret-bergmann-lambert-dead-barred-from-1936-olympics.html

Vă mai recomandăm să citiți și:

Hitler, după ce a cotropit Polonia: Fiecare lună irosită reprezintă o pierdere de timp în defavoarea puterii de atac a Germaniei

Ziua care a marcat decisiv istoria lumii: Hitler a devenit Führer

Emil Jannings, primul actor care a luat un Oscar. Șters din istoria Hollywood-ului pentru că a fost simpatizant al lui Hitler

Jesse Owens, Regele Olimpiadei din 1936 de la Berlin. „Nu am fost invitat să dau mâna cu Hitler, dar nu am fost invitat nici la Casa Albă să dau mâna cu președintele”